Viaţa De Lângă Noi AZI

Sărbătoare mare pentru ortodocşi

24 iunie 2019  16:45| Viaţa De Lângă Noi | Social
Sărbătoare mare pentru ortodocşi

Credincioşii ortodocşi sărbătoresc azi Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul, cunoscută în popor şi ca Drăgaica sau Sânzienele, când a fost instituită, în 2013, şi Ziua Universală a Iei, marcată de comunităţile româneşti din toată lumea.

Biserica Ortodoxă serbează de obicei ziua morţii sfinţilor, numai Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul făcând excepţie de la această regulă. Ei au privilegiul de a li se sărbători atât naşterea, cât şi alte evenimente din viaţa lor: Adormirea Maicii Domnului, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, Bunăvestirea, soborul Sfântului Ioan Botezătorul etc. Naşterea lui Ioan Botezătorul a avut loc cu şase luni înainte de cea a lui lisus Hristos. Sărbătoarea apare atestată documentar în secolele IV - V, când se fixează definitiv şi data Crăciunului.

În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica. În această zi, din 2013, la iniţiativa comunităţii online La Blouse Roumaine, dedicată promovării iei româneşti, se sărbătoreşte şi Ziua Universală a Iei, marcată de comunităţile româneşti din toată lumea. Femeile în special poartă în această zi o ie. Sărbătoarea Sânzienelor îşi are originea într-un străvechi cult solar şi se mai numeşte în unele locuri şi „Cap de vară” sau „Amuţitul cucului”. Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiul de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstiţiul de vară (în jur de 21 - 22 iunie) sau la Sânziene, pe 24 iunie. Se spune în popor că, dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.

Potrivit etnologului Marcel Lutic, sub numele „Sânziene” se ascund trei elemente strâns legate între ele. „Primul se referă la zânele, de obicei bune, zâne extrem de harnice în noaptea de 23 spre 24 iunie, adică noaptea Sânzienelor; al doilea este reprezentat de florile galbene ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie, flori având importante atribute divinatorii şi apotropaice, aceste flori fiind substitute vegetale ale zânelor cu acelaşi nume. Ultimul element vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie, sărbătoare numită, mai ales în sudul României, şi Drăgaica”, arată acesta.

Imaginaţia populară a închipuit Sânzienele ca pe nişte fete foarte frumoase, care trăiesc îndeobşte prin păduri sau pe câmpii, fiind reprezentate cel mai adesea jucând. „Ele sunt socotite zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor şi buruienilor, astfel încât acestea, în preajma sărbătorii de pe 24 iunie, devin plante de leac. Nu întâmplător, după sărbătoarea Sânzienelor, toate plantele dau îndărăt, adică nu mai cresc deloc”, mai spune Lutic.

Ziua de Sânziene este considerată sfântă: nimeni nu are voie să lucreze în această zi, când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază. Legate de această zi sunt diverse obiceiuri, dar cele mai importante sunt cele dedicate dragostei. Se spune că, în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie), se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Cu acest prilej, în foarte multe zone din ţară, se fac pomeni pentru morţi, de moşii de Sânziene. În multe zone din ţară, se aprind noaptea focuri pe dealuri. În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele, grajdurile. Spre dimineaţă, flăcăii umblă prin sat şi aruncă cununiţe de sânziene pe la casele unde stau fetele de măritat.

Tot în noaptea dinaintea sărbătorii, fetele obişnuiau să pună sub pernă flori de sânziene, în speranţa că astfel îşi vor visa ursitul. Femeile căsătorite aveau alte griji, astfel că îşi înfăşurau cu sânziene mijlocul, pentru a nu avea dureri la muncile câmpului. Atât fetele, cât şi femeile, fără deosebire, îşi puneau în păr sau în sân floarea, pentru a atrage atenţia asupra frumuseţii lor.

Fetele mai aveau obiceiul să arunce o cunună de sânziene pe acoperişul casei. Dacă aceasta rămânea pe acoperiş, fata urma să se mărite chiar în acel an, în timp ce, dacă ajungea pe jos, fata o mai arunca până rămânea prinsă pentru a şti câţi ani mai are de aşteptat. Uneori, cununa era aruncată pe colţul casei, fata venind să o ia a doua zi dis-de-dimineaţă. Ea ducea cununa în ocolul vitelor şi, cu ochii închişi, o dădea de mâncare unei vite. Se spune că, după cum era această vită, tânără sau bătrână, aşa urma să fie şi viitorul soţ. Din spice de grâu, sânziene şi alte plante, fetele îşi făceau cununi cu care se împodobeau şi jucau dansul Drăgaicei. Acest dans era pentru belşug, precum şi pentru protecţia gospodăriilor şi ogoarelor. În tradiţia populară, se credea că, odată cu drăgaicele, juca şi soarele la amiază, astfel că el stătea mai mult pe cer decât de obicei.

În dimineaţa zilei de 24 iunie, multe fete obişnuiau să se scalde în rouă din zone neumblate. Roua sânzienelor era strânsă de babe într-o cârpă albă, de pânză nouă, apoi o storceau într-o oală nouă. În drum spre casă, babele nu vorbeau deloc şi mai ales nu trebuia să întâlnească pe nimeni. Dacă toate acestea erau împlinite, atunci cine se spăla cu rouă era sănătos şi drăgăstos peste an.

În ziua de Sânziene se ţineau bâlciuri şi iarmaroace, acestea fiind un foarte bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Târgurile de fete erau des întâlnite în această zi, iar printre cele mai renumite târguri care aveau loc la Sânziene se numără cele de la Buzău, Focşani, Buda, din judeţul Vrancea, Ipăteşti, judeţul Olt, Piteşti, Câmpulung Muscel, Cărbuneşti, judeţul Argeş, Broşteni, judeţul Mehedinţi, Giurgeni, judeţul Ialomiţa.

Florile culese în ziua de Sânziene, prinse în coroniţe sau legate în formă de cruce, erau duse la biserică pentru a fi sfinţite şi erau păstrate, apoi, pentru tratarea bolilor sau alungarea tuturor relelor. De altfel, acum, o dată cu venirea verii, era un bun prilej pentru culegerea plantelor de leac, toate având o eficacitate sigură. În noaptea de Sânziene răsare şi floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege.

De asemenea, fetele obişnuiau ca, în timpul zilei, considerată o perioadă extrem de benefică, să se supună descântecului de întors inima unuia către altul, de unde se poate vedea că aproape toată ziua era dedicată în special iubirii. În medicina populară, sânziana este folosită pentru foarte multe boli, dar trebuie culeasă în zorii zilei. Se spune că sânzienele puse în apa de baie întăresc copiii slabi şi sensibili, acest procedeu fiind folosit şi pentru tratarea frigurilor, iar roua căzută pe flori în noaptea de sânziene vindecă bolile de ochi şi piele.
  • prin lume
  • stat de drept
  • in economie
  • politica
  • actualitate
  • intro2

Efemeride

Colecţionarul Daea

Colecţionarul Daea

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a dat asigurări că nu îi îngheaţă „nici picioarele, nici... [ Citeste mai departe ]

17 octombrie 2019

AZI Piaţa ştirilor de azi

ACTRIŢA A MURIT MARŢI, LA VÂRSTA DE 90 DE ANI. Sicriul cu trupul neînsufleţit al actriţei Tamara Buciuceanu-Botez va fi depus, joi, la ora 13.00, la Teatrul Bulandra - Sala „Toma Caragiu”, a anunţat instituţia de cultură. [ Citeste mai departe ]

18 octombrie 2019

AZI Prin Lume

ACORD, NU ARMISTIŢIU. Vicepreședintele american SUA, Mike Pence, a anunțat, în Turcia, că autoritățile de la Ankara au acceptat o încetare a focului în nordul Siriei, pentru a permite retragerea milițiilor kurde. [ Citeste mai departe ]

18 octombrie 2019

AZI Stat de drept

MAI MULTE CERERI DEPUSE LA DOSAR. Liviu Dragnea a depus la Curtea de Apel Bucureşti, prin avocat, o cerere de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), în dosarul în care fostul lider al social-democraţilor contestă noua conducere a PSD, stabilită la Congresul din 29 iunie. [ Citeste mai departe ]

18 octombrie 2019

AZI În cultură

La Teatrul „Davila”. Într-o altă-ntâlnire tradițională cu montările de studio și cu formele noi de exprimare a lor. A douăzeci și treia, în cronologie. La Pitești și Curtea de Argeș. [ Citeste mai departe ]

18 octombrie 2019

AZI Prin ţară

VA FI DISTRUS ÎNTR-UN POLIGON SPECIALIZAT. Un proiectil din al Doilea Război Mondial a fost descoperit în comuna Aninoasa, în timpul lucrărilor de asfaltare a unei străzi, informează Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Dâmboviţa. [ Citeste mai departe ]

Viaţa de lângă noi

Fonduri europene pentru monumente UNESCO

Fonduri europene pentru monumente UNESCO

Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara are în intenţie să acceseze fonduri pentru conservarea şi... [ Citeste mai departe ]

Bani & afaceri

România a cheltuit 14,7 miliarde de lei pentru protecţia mediului

România a cheltuit 14,7 miliarde de lei pentru protecţia mediului

Cheltuielile pentru protecţia mediului au însumat, în 2018, 14,7 miliarde lei, reprezentând circa... [ Citeste mai departe ]

Fără copyright

Moțiunea: vrabia din mâna Guvernului și cioara de pe gardul Opoziției

Moțiunea: vrabia din mâna Guvernului și cioara de pe gardul Opoziției

Practic, ceea ce urmează să se întâmple joi poate fi sintetizat printr-o zicală strămoșească:... [ Citeste mai departe ]

Răsfoiţi! Merită

La hotelul Bertram (Miss Marple) - Agatha Christie

Când Miss Marple vine în vacanţă la Londra, găseşte la hotelul Bertram ceea ce caută: decor tradiţional, servicii impecabile, brioşe pregătite ca pe vremuri şi amintirile copilăriei.

[ Vezi toate ]

Magazin

Amplă descoperire în Luxor

Amplă descoperire în Luxor

Arheologii din Egipt au descoperit alte 20 de sarcofage din lemn în apropiere de oraşul antic... [ Citeste mai departe ]

Pilula de sănătate

Ajutor inestimabil pentru bolnavii din Arad

Ajutor inestimabil pentru bolnavii din Arad

O delegaţie a Crucii Roşii Italiene a ajuns la Bucureşti cu un camion de materiale... [ Citeste mai departe ]
jos-jos
banca

Parteneri pentru AZI

amos SensoTV ampress