Ştiinţă & Tehnică AZI

Drojdie de bere pe o orbită în jurul soarelui

Drojdie de bere pe o orbită în jurul soarelui

NASA se pregăteşte să trimită organisme vii în spaţiul îndepărtat, în 2020, în cadrul primei misiuni de acest tip după o pauză de aproape cinci decenii. Agenţia spaţială americană nu a mai efectuat o astfel de misiune din 1972, anul în care a avut loc ultimul zbor spaţial din programul Apollo.

Inginerii de la NASA pregătesc în această perioadă un vehicul spaţial de mărimea unei valize, denumit BioSentinel, care va transporta celule de drojdie de bere pe o orbită în jurul Soarelui, cu scopul de a-i ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine efectul radiaţiilor dincolo de câmpul magnetic care protejează Terra. BioSentinel este unul dintre cei 13 sateliţi miniaturali (CubSat) ce vor fi îmbarcaţi la bordul lansatorului supergreu Space Launch System (SLS), care va fi lansat în iunie 2020 în cadrul misiunii Artemis 1. La acea dată se vor împlini 47 de ani şi jumătate de când NASA a trimis pentru ultima oară organisme vii dincolo de orbita joasă a Terrei - astronauţii din misiunea Apollo 17, care au ajuns pe Lună în decembrie 1972. Astronauţii americani din acea misiune au reprezentat ultimele organisme vii lansate în spaţiu în mod intenţionat, întrucât anumiţi microbi rezistenţi ajung oricum în spaţiul îndepărtat fără voia lor, rămânând fixaţi pe vehiculele utilizate în cadrul misiunilor de explorare planetară robotizată, precizează jurnaliştii de la space.com.

Misiunea Apollo 17 a durat însă mai puţin de două săptămâni. BioSentinel va colecta date ştiinţifice timp de 9-12 luni şi va furniza informaţii preţioase despre efectele pe termen lung pe care radiaţia din spaţiul îndepărtat le are asupra ADN-ului şi asupra procesului de reparare a ADN-ului. „Acesta este un teritoriu nou”, a declarat Kimberly Ennico Smith, astrofizician la Centrul de cercetare Ames, administrat de NASA, în timpul unui tur de prezentare a unei unităţi ştiinţifice din Silicon Valley, organizat în luna martie.

Centrul de cercetare Ames reprezintă „casa” proiectului BioSentinel. Turul de prezentare a inclus şi câteva scurte discuţii cu personalul ce participă la această misiune şi o vizionare a acestui satelit miniatural, care este asamblat parţial. BioSentinel, un satelit cu greutatea de 14 kilograme, va transporta două varietăţi de celule de drojdie de bere, Saccharomyces cerevisiae: varietatea obişnuită (“tipul sălbatic”), care este destul de rezistentă la radiaţii, şi o varietate mutantă, care este mult mai sensibilă la radiaţii întrucât nu poate să îşi repare ADN-ul la fel de bine.

Specialiştii din misiunea BioSentinel vor monitoriza creşterea şi activitatea ambelor varietăţi de celule în timpul petrecut de acest satelit în spaţiul îndepărtat. Apoi, ei vor face acelaşi lucru cu două încărcături identice transportate la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), un laborator care pluteşte pe orbită în condiţii de microgravitaţie şi în care nivelurile de radiaţie sunt mult mai mici.

Specialiştii americani vor monitoriza creşterea celulelor de S. cerevisiae şi în două zone de pe Terra: Centrul de cercetare Ames şi Brookhaven National Laboratory din statul New York. La Brookhaven, inginerii de la NASA vor expune celule de drojdie de bere unui mediu caracterizat prin radiaţii înalte. Toate aceste date ar trebui să îi ajute apoi pe cercetători să identifice efectele cauzate de radiaţie şi pe cele provocate de microgravitaţie şi alţi factori.

Celulele de S. cerevisiae reprezintă un bun model de organisme pentru studii de acest tip, au explicat cercetătorii implicaţi în proiectul BioSentinel.

„Procesul de reparare a ADN-ului avariat al drojdiei de bere seamănă foarte mult cu cel al oamenilor, făcând din aceste organisme un model robust de translaţie”, au explicat specialiştii de la NASA în fişa proiectului BioSentinel. „Rezultatele programului BioSentinel vor avea o importanţă critică pentru a interpreta efectele expunerii la radiaţia spaţială, reducând riscul asociat cu explorarea umană pe termen lung şi validând modelele existente ce explică efectele radiaţiei spaţiale asupra organismelor vii”.

BioSentinel se află pe linia de asamblare: acest satelit miniatural trebuie să fie finalizat până la sfârşitul lunii octombrie, au precizat membrii echipei americane în timpul turului de vizitare a Centrului Ames. Apoi vor urma pregătire de pre-lansare şi de integrare a satelitului la bordul lansatorului supergreu SLS, dezvoltat de NASA, al cărui zbor inaugural va avea loc în cadrul misiunii Artemis 1.

NASA dezvoltă racheta SLS pentru a transporta astronauţi şi cantităţi mari de materiale spre destinaţii aflate dincolo de orbita joasă terestră, precum Luna şi Marte. Această rachetă face parte integrantă din viziunea pe termen lung a NASA, alături de o nouă capsulă spaţială, denumită Orion.

Capsula Orion va reprezenta încărcătura principală a zborului ce va avea loc în cadrul misiunii Artemis 1, cunoscută anterior sub numele de Exploration Mission-1. NASA a schimbat însă recent numele misiunii pentru ca aceasta să se încadreze mai bine în programul agenţiei spaţiale americane de explorare a Lunii cu echipaje de astronauţi. SLS va lansa capsula Orion într-un zbor cargo (fără echipaj uman) în jurul Lunii, care va testa performanţa rachetei şi a capsulei.

Dacă totul va funcţiona conform planurilor, următorul zbor al cuplului SLS-Orion - misiunea Artemis 2, programată pentru 2023 - va fi o misiune cu echipaj uman, în cadrul căreia patru astronauţi vor efectua o călătorie în jurul Lunii.

Misiunea Artemis 2 va fi demarată la un an după lansarea în spaţiu a primului segment din viitoarea staţie spaţială miniaturală proiectată de NASA pentru a pluti în jurul Lunii. Acel laborator spaţial, pe care agenţia americană l-a denumit Gateway, va reprezenta un element-cheie pentru programul misiunilor Artemis, şi va fi utilizat ca rampă de lansare pentru misiunile de explorare umană şi robotizată a suprafeţei lunare.

Numeroase experimente ştiinţifice vor avea loc de asemenea la bordul viitoarei staţii Gateway, inclusiv cercetări ce vor viza efectele radiaţiei asupra organismelor vii.

Ceilalţi 12 sateliţi miniaturali care vor zbura în spaţiu în cadrul misiunii Artemis 1 sunt diferiţi şi au funcţii diverse. De exemplu, microsateliţii din misiunile Lunar Flashlight şi Lunar IceCube vor căuta semnale care să ateste prezenţa gheţei pe suprafaţa Lunii, iar satelitul Near-Earth Asteroid Scout va utiliza o velă solară pentru a se deplasa spre punctul în care are programată o întâlnire cu o rocă spaţială.
  • prin lume
  • stat de drept
  • in economie
  • politica
  • actualitate
  • intro2

Efemeride

S-a stabilit scorul la prezidențiale

S-a stabilit scorul la prezidențiale

Pe vremea mea, oamenii se duceau la Oracolul din Delphi să-l consulte despre diverse afaceri... [ Citeste mai departe ]

18 septembrie 2019

AZI Piaţa ştirilor de azi

„PARTENERIAT” ÎNTRE SECTORUL 1 ŞI ORAŞUL AMERICAN. Consiliul General a adoptat un proiect de hotărâre privind schimbarea denumirii Parcului Băneasa. [ Citeste mai departe ]

19 septembrie 2019

AZI Prin Lume

GESTIONARE „MAI EFICIENTĂ” A REPATRIERII. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi premierul italian, Giuseppe Conte, s-au declarat de acord pentru un „mecanism automat” de repartizare a migranţilor, la care toate ţările membre ale UE trebuie să participe „într-un fel sau altul”, sub pedeapsa unor „sancţiuni financiare”. [ Citeste mai departe ]

19 septembrie 2019

AZI Stat de drept

VAL DE ÎNLOCUIRI DUPĂ DISPARIŢIA ALEXANDREI MĂCEŞANU. Şeful Poliţiei Caracal, Costel Ghimiş, se va pensiona de la 1 octombrie, la mai puţin de două luni de când ocupă, prin împuternicire, această funcţie. [ Citeste mai departe ]

19 septembrie 2019

AZI În cultură

NU A FOST VREODATĂ PE LISTA DE TRANSPLANT. Trupul lui Alexandru Darie va fi depus mâine, la ora 20.00, la Teatrul Bulandra, Sala Liviu Ciulei, unde va rămâne până duminică, la ora 12.00, anunţă Teatrul Bulandra. [ Citeste mai departe ]

19 septembrie 2019

AZI Prin ţară

ÎN RECAŞ ŞI BUZIAŞ S-A APELAT LA COMBINE. Recoltele agricole de toamnă din judeţul Timiş au atins în acest an producţii de excepţie, la porumb înregistrându-se aproape 10 tone la hectar, iar la culturile viticole, în jur de 9 tone la hectar, în timp ce la floarea soarelui se estimează producţii de 3,5 tone la hectar. [ Citeste mai departe ]

Viaţa de lângă noi

„Zilele Bucureştiului”, în Piaţa Constituţiei

„Zilele Bucureştiului”, în Piaţa Constituţiei

Traficul rutier va fi restricţionat, la sfârşitul acestei săptămâni, în Capitală, de mâine, ora... [ Citeste mai departe ]

Bani & afaceri

România şi Ungaria, primele la inflaţie

România şi Ungaria, primele la inflaţie

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost de 1%, în august, stabilă comparativ cu luna... [ Citeste mai departe ]

Fără copyright

Rotirea cadrelor

Rotirea cadrelor

Cu fiecare lucru grav care se întâmplă în societate, la fiecare analiză aprofundata reies... [ Citeste mai departe ]

Răsfoiţi! Merită

La hotelul Bertram (Miss Marple) - Agatha Christie

Când Miss Marple vine în vacanţă la Londra, găseşte la hotelul Bertram ceea ce caută: decor tradiţional, servicii impecabile, brioşe pregătite ca pe vremuri şi amintirile copilăriei.

[ Vezi toate ]

Magazin

Primul turneu după un deceniu

Primul turneu după un deceniu

Cântăreaţa canadiană Celine Dion a revenit în provincia ei natală, Quebec, după 16 ani petrecuţi... [ Citeste mai departe ]

Pilula de sănătate

Aparat radiologic de ultimă generaţie la Mureş

Aparat radiologic de ultimă generaţie la Mureş

Clinica de Ortopedie a Spitalului Clinic Judeţean (SCJ) Mureş, prima din ţară la numărul de... [ Citeste mai departe ]
jos-jos
banca

Parteneri pentru AZI

amos SensoTV ampress