În Economie AZI

Unire și nu prea, din punct de vedere economic

24 ianuarie 2020  17:15| În Economie | Economie
Unire și nu prea, din punct de vedere economic

Acum 161 de ani, românii din Moldova și Țara Românească alegeau să se unească, cu gândul la un stat unitar, cu drepturi și avantaje egale pentru toți locuitorii. 

Anii au trecut și, dincolo de politică, de unirea administrativă și de legăturile sociale, din punct de vedere economic, al investițiilor regionale și al infrastructurii, unirea a întârziat să apară. Nici după 161 de ani, nu avem nici măcar un drum modern  care să lege cele două provincii, iar căile feroviare se destramă pe zi ce trece, arată o analiză a companiei de consultanță Frames.

Din punct de vedere economic, cele două foste principate sunt, în prezent, mai separate ca oricând, spun analiștii.

Țara Românească, în principal Bucureștiul și Ilfovul, se află la cel mai ridicat nivel de prosperitate din istorie, în timp ce Moldova a ajuns polul sărăciei din Uniunea Europeană.

Potrivit datelor Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), București-Ilfov a realizat, anul trecut, un PIB de 276,3 miliarde de lei, adică aproape un sfert din PIB național, cifrat la 1.040 de miliarde de lei.

La polul opus, cele cinci județe din Regiunea de Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Suceava și Neamț), luate în calcul în analiza Frames, au realizat, împreună, nici jumătate din această sumă: 107,1 miliarde de lei.

Nici în acest an, nu se întrevede o îmbunătățire a situației. CNP estimează că Regiunea București-Ilfov va realiza un PIB de 297,7 miliarde de lei, în timp ce Regiunea Nord-Est abia va ajunge la 116,7 miliarde de lei.

Potrivit analizei, estimările indică o adâncire a discrepanțelor economice la nivel regional, în anii următori, iar datele din Buzău, Vrancea, Galați, Brăila, Ialomița, Dâmbovița, Argeș și celelalte județe din Țara Românească, confirmă această tendință. Perspectivele PIB la nivel regional indică un avans de 83,8 miliarde de lei pentru zona capitalei, până în 2023, și de numai 39,3 miliarde de lei pentru cele cinci județe din Moldova, arondate Regiunii Nord-Est.

După ce, în anii 90, județele Moldovei deveniseră polul lohn-ului românesc, treptat și aceste business-uri s-au închis, iar forța de muncă a început să emigreze masiv spre Occident și în zonele mai bogate din țară, precum Bucureștiul.

La polul opus, Țara Românească, regiune în care București-Ilfov reprezintă principalul pol de atracție pentru investitori, a beneficiat de investiții, de politici publice, de facilități care au adus o creștere economică substanțială, care au atras ca un magnet forța de muncă, inclusiv din Moldova.

Așa s-a ajuns ca, potrivit datelor BNR, București-Ifov să atragă investiții străine directe de 49,2 mld.euro la nivelul anului 2018, iar județele din Nord-Estul țării de numai 1,92 miliarde de euro.

Dincolo de aportul la PIB, de situația investițiilor, de lipsa infrastructurii, nici în plan social idealurile unirii nu au devenit realitate. 

Salariile, principalul indicator al prosperității populației, au evoluat diferit în cele două regiuni. În Vaslui, de exemplu, salariul mediu net a crescut, din 2014 până în prezent, cu numai 1.300 de lei, la 2.516 lei, în timp ce, în București, venitul mediu net a ajuns, anul trecut, la 3.946 lei, în creștere cu 1.555 lei.

,,În toți acești ani, mai ales după Revoluție, moldovenii au câștigat mai puțin ca cei din Muntenia. Iar acest lucru s-a transpus într-o degradare semnificativă a nivelului de trai, în toate sectoarele, de la sănătate la educație și cultură’’, arată analiza.

Singurul județ care se apropie de situația din capitală, prin prisma salariilor, este Iașiul care, pe fondul evoluției economice positive din ultimii ani (IT, telecom etc.), a raportat un salariu mediu net de 3.096 de lei. în 2019, cu un avans aproape identic în cifre reale cu Bucureștiul.

La nivel național, în București se câștigă, de altfel, cele mai mari salarii, județele Moldovei aflându-se pe locurile 4 (Iași 3.096 lei), 12 Bacău (2.778 lei), 23 Botoșani (2.617 lei), 28 Neamț (2.546 lei), 31 Vaslui (2.516 lei).

,,Situația oarecum prosperă din București-Ilfov este, pe de altă parte, una singulară în fostul principat Țara Românească. Și aici, discrepanțele între locuitorii din capitală și din celelalte județe din regiune s-au accentuat, sărăcia fiind la ordinea zilei în majoritatea județelor din Bărăgan și Oltenia”, arată analiza Frames.

Lipsa infrastructurii și scăderea puternică a forței de muncă în Moldova s-au tradus, în ultimii ani, și într-un recul semnificativ în privința apetitului pentru business, comparativ situația din Țara Românească.

Astfel, dacă, în 2008, în cele cinci județe din Regiunea de Nord-Est, se înființau 15.363 de firme și PFA-uri, în 2019, abia dacă au trecut de 13.000. La 30 noiembrie 2019, la Registrul Comerțului, erau înregistrate 101.122 de societăți comerciale active în Moldova, față de 220.625, în București.

Situația din Moldova nu este unică la nivel național. Cu excepția unor poli de creștere economică, concentrați în jurul orașelor mari, precum București, Cluj, Timișoara, Brașov și Sibiu, restul județelor se zbat, de asemenea, în sărăcie.

Conform analizei, dincolo de creșterea economică din statistici, România a ajuns, din punct de vedere economic, o țară cu trei viteze. Orașele mari au atras, în ultimii ani, cei mai mulți investitori și forță de muncă, oferind o performanță economică semnificativă. În plan secund, județele care gravitează în jurul acestor poli de creștere economică, au beneficiat, într-o oarecare măsură de o creștere economică pe orizontală, devenind zone de suport-logistic și producție pentru marile aglomerații urbane. În cel de-al treilea val se află județe precum Vaslui, Tulcea, Mehedinți, Harghita, Covasna, Teleorman, Olt, care au înregistrat un exod al forței de muncă, cu consecințe directe în dinamica business-ului local. Fără investitori, fără infrastructură, aceste regiuni s-au adâncit în sărăcie, devenind dependente de banii românilor plecați în Occident.

Actuala situație economico-socială riscă să se agraveze. Ca un bulgăre de zăpadă, problemele precum cele legate de infrastructură, salarizare, lipsa forței de muncă, scăderea natalității se vor accentua, fenomenul enclavizării economice a României riscând să se adâncească și mai mult, arată.

Ieșirea din această buclă economică negativă poate fi realizată,  printr-un plan coerent de dezvoltare regională, printr-o reformă administrativă și prin direcționarea fluxurilor investiționale către zonele defavorizate, cu acordarea de  facilități fiscale.

Analiza a fost  realizată pe baza datelor publice de la Comisia Națională de Prognoză, Institutul Național de Statistică și Registrul Comerțului pentru perioada 2008-2019.

  • prin lume
  • stat de drept
  • in economie
  • politica
  • actualitate
  • 2018
  • intro2

26 februarie 2020

AZI Piaţa ştirilor de azi

ÎNTRUNESC TOATE CONDIŢIILE DE ELIGIBILITATE. Cei 120 de militari români din Detaşamentul de elicoptere „Carpathian Pumas” care participă la misiunea de menţinere a păcii din Mali au fost medaliaţi de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) în cadrul unei ceremonii desfăşurate în Baza militară Camp Castor din Gao. [ Citeste mai departe ]

26 februarie 2020

AZI Prin Lume

SECRETARUL PARTICULAR AL LUI THATCHER ERA INTERESAT SEXUAL DE COPII. Politicieni britanici au închis ochii la abuzuri sexuale comise asupra unor minori de colegi de-ai lor şi au muşamalizat în mod activ decenii la rând informaţii privind aceste abuzuri, relevă o anchetă independentă citată de Reuters. [ Citeste mai departe ]

26 februarie 2020

AZI Stat de drept

LA PRIMA CURSĂ A ATERIZAT ÎNTRE BĂLĂRII. Un pilot a relatat, la Tribunalul Bucureşti, că l-a transportat de mai multe ori pe Liviu Dragnea cu un elicopter pe insula Belina, în baza unui contract încheiat cu PSD. [ Citeste mai departe ]

25 februarie 2020

AZI În cultură

49 DE SPECTATORI/CĂLĂTORI LA FIECARE SPECTACOL. Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova lansează proiectul „Naveta culturală”. [ Citeste mai departe ]

26 februarie 2020

AZI Prin ţară

O SINGURĂ TRAVERSARE PENTRU O SCANARE COMPLETĂ. O barcă dotată cu sonar de ultimă generaţie, ce permite identificarea unor corpuri sau obiecte aflate sub apă până la o distanţă laterală, stânga-dreapta, de câte 200 m, permite pompierilor din Sălaj o verificare mai rapidă şi mai precisă a principalului lac de acumulare din judeţ, de la Vârşolţ, în cazul unor accidente sau a unor victime aflate sub apă. [ Citeste mai departe ]

Viaţa de lângă noi

Înapoi de unde au fost trimise

Înapoi de unde au fost trimise

Cele trei puncte de lucru din Bucureşti şi judeţul Ilfov ale firmei care a importat 16 containere... [ Citeste mai departe ]

Bani & afaceri

Profit mai mic pentru sistemul bancar din România

Profit mai mic pentru sistemul bancar din România

În 2019, întregul sistem bancar din țară noastră a obţinut un profit net de 6,392 miliarde de... [ Citeste mai departe ]

Fără copyright

PUNCTUL PE Y: Ferma animalelor politice

PUNCTUL PE Y: Ferma animalelor politice

Se spune despre acele persoane care au vână și se manifestă plenar, că sunt veritabile „animale... [ Citeste mai departe ]

Răsfoiţi! Merită

La hotelul Bertram (Miss Marple) - Agatha Christie

Când Miss Marple vine în vacanţă la Londra, găseşte la hotelul Bertram ceea ce caută: decor tradiţional, servicii impecabile, brioşe pregătite ca pe vremuri şi amintirile copilăriei.

[ Vezi toate ]

Magazin

110 infracţiuni asociate trotinetelor şi bicicletelor

110 infracţiuni asociate trotinetelor şi bicicletelor

Oraşul Montreal a anunţat că pune punct în acest an circulaţiei trotinetelor electrice utilizate... [ Citeste mai departe ]

Pilula de sănătate

Niciun caz confirmat de infecţie în România

Niciun caz confirmat de infecţie în România

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Nelu Tătaru a declarat într-o conferinţă de presă că... [ Citeste mai departe ]
jos-jos
Afcn small
banca

Parteneri pentru AZI

amos SensoTV ampress